Spectrul imaginației: Afantazia–Vizualizare întreruptă

Ai auzit vreodată de afantazia? 
Nu, nu Fantazia, aFantazia. 

„Afantazia: Minte oarbă – Spectrul imaginației – Vizualizare întreruptă sau fără puteri supranaturale” este o lucrare care îmbină explorarea spectrului imaginației cu concepte metafizice și psihocibernetice. Lansată pe 28 ianuarie 2024, această carte se aventurează în studiul afantaziei, fantaziei și hiperfantaziei, oferind o perspectivă profundă asupra modului în care mintea umană poate crea și manipula imagini mentale. 

În plus, cartea abordează teme precum vizualizarea și hipervizualizarea, concepte care se referă la capacitatea de a folosi imaginația pentru a crea și manipula imagini mentale detaliate. Aceste concepte sunt strâns legate de ideea de manifestare, procesul prin care gândurile și intențiile noastre pot influența realitatea înconjurătoare.

Un alt concept cheie prezentat în carte este psihocibernetica, o disciplină care studiază modul în care mintea umană poate fi comparată cu un sistem cibernetic. Psihocibernetica explorează ideea că mintea noastră funcționează ca un sistem de ghidare care ne poate ajuta să atingem obiectivele și să ne îndeplinim visele.

Această lucrare este o resursă importantă pentru cei interesați de puterea minții și de modul în care imaginația și vizualizarea pot fi folosite pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi. Este o lectură valoroasă pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine complexitatea și farmecul minții umane.

Am conceput această carte de auto-ajutor și dezvoltare personală special pentru cei care s-au confruntat sau se confruntă cu dificultăți în vizualizare (fără să știe de ce), dar nu se limitează doar la aceștia. 

Afantazia: Minte oarbă – Spectrul imaginației – Carte de Cristina Gherghel

Dar ce este mai exact afantazia? 

Afantazia, definită ca incapacitatea de a forma voluntar imagini vizuale, este un fenomen interesant și relativ puțin cunoscut. În timp ce majoritatea oamenilor pot să-și imagineze un măr atunci când sunt rugați să facă acest lucru, o persoană cu afantazie nu poate să-și formeze o imagine mentală a unui măr, chiar dacă știe cum arată un măr. 

Specific că afantazia, afantezia, afantazie, afantezie și, respectiv, hiperfantazia, hiperfantazie, hiperfantezie – toți acești termeni sunt permiși, deoarece studiul afantaziei este încă, relativ, la început. Și apoi, depinde de gusturile noastre. Eu îi spun afantazia, pentru că am tradus din engleză, aphantasia. Termenul „fantazie” provine din cuvântul grecesc „phantasia” care înseamnă „imaginației” apariție, imagine, percepție. 
Și apropo de asta, eu sunt afant(ă), afantaziac(ă), afanteziac(ă), afantazic(ă) etc. Cum preferi. 
Eu prefer afantă sau afantaziacă pentru că este mai ușor de pronunțat și, pentru mine, sună (mai) elegant. 

Aphantasia este un termen introdus în 2015 de către echipa profesorului Adam Zeman de la Universitatea din Exeter. Termenul „afantazia” derivă din cuvântul grecesc „phantasia” și prefixul „a,” care înseamnă „fără.” Deci, „afantazia” s-ar putea traduce mot-a-mot „fără imaginație.” 
Traducere reductivă, incorectă sau înșelătoare, deoarece oamenii cu afantazia au (sau pot avea) imaginație, numai că nu vizuală. 
Afantazia se referă la incapacitatea de a forma voluntar imagini mentale vizuale, nu la absența totală a imaginației. Persoanele cu afantazie pot avea o imaginație bogată, pot gândi în moduri abstracte și pot avea idei creative, chiar dacă nu pot „vedea” imagini în mintea lor.

Să luăm un exemplu concret. 
Dacă te invit să îți imaginezi un copac de cireș înflorit, majoritatea oamenilor vor putea să-și formeze o imagine mentală a unui astfel de copac. Vor putea să-și imagineze trunchiul maroniu, ramurile întinse, florile roz sau albe și frunzele verzi. Unii oameni pot vedea această imagine în culori vii și detalii precise, semn că au o imaginație vizuală bogată sau hiperfantazie. Alții pot vedea imaginea mai puțin clar, poate în nuanțe de gri sau cu detalii mai puțin precise, ceea ce indică o imaginație vizuală normală (fantazie).

În schimb, o persoană cu afantazie, atunci când este rugată să se gândească la un copac de cireș înflorit, nu va putea să-și formeze o imagine mentală a acestuia. Chiar dacă știe cum arată un copac de cireș înflorit, nu va putea să „vadă” acest copac în mintea sa. Aceasta nu înseamnă că persoana nu înțelege conceptul de „copac de cireș înflorit” sau că nu poate gândi în termeni abstracți despre acesta. Pur și simplu, nu poate să-și formeze o imagine mentală a acestuia.

Este important de menționat că afantazia nu este o „deficiență,” o „boală” sau o „tulburare” mentală. Este doar o altă modalitate în care funcționează mintea umană. De fapt, unii oameni cu afantazie au spus că aceasta îi ajută să se concentreze mai bine pe informațiile concrete, factuale, în loc să fie distrași de imagini mentale.

Imaginația, similar cu respirația, este un proces natural al minții. Deși poate funcționa în mod automat, la fel ca respirația, imaginația poate fi și cultivată și îmbunătățită prin exerciții de vizualizare și creativitate.

Persoanele cu afantazie pot avea dificultăți în a forma voit imagini vizuale, dar asta nu înseamnă că nu au imaginație.

Imaginația nu se limitează doar la vizual; poate include și alte simțuri, cum ar fi auzul, mirosul, gustul și atingerea. De asemenea, poate implica emoții și gânduri abstracte.

De exemplu, chiar dacă nu poți să-ți imaginezi cum arată un copac de cireș înflorit, poți să-ți imaginezi cum ar putea să miroasă florile, cum ar putea să se simtă textura scoarței, sau chiar emoția pe care o ai când vezi un astfel de copac. Aceasta este tot imaginație, chiar dacă nu este vizuală.

Persoanele cu afantazie pot folosi asociații pentru a „vedea” în mintea lor. Cum am spus, dacă li se cere să se gândească la un copac de cireș înflorit, în loc să-și imagineze o imagine a copacului, s-ar putea să se gândească la conceptul de „copac de cireș înflorit” și la toate informațiile asociate cu acesta. Aceasta este o formă de „vedere” mentală, chiar dacă nu implică imagini vizuale.

Afantazia nu este o „problemă”. Este doar o altă modalitate în care funcționează mintea umană. Fiecare dintre noi are o experiență unică a lumii, iar aceasta este una dintre lucrurile care ne fac cu adevărat unici.

Eu, deoarece sunt scriitoare și autoare de romane cu povești fictive (printre altele), sunt dovada vie că se poate trăi o viață plină și creativă, chiar și fără imaginație vizuală.

„Afantazia: Minte oarbă – Spectrul imaginației – Vizualizare întreruptă sau fără puteri supranaturale” este dedicată ție, cel care prețuiești puterea minții și aderi la principiile „Gândirii noi.” Sper ca această carte să te ajute să înțelegi că afantazia nu te face mai puțin special, ci dimpotrivă, îți conferă o unicitate aparte. Îmbrățișează-ți singularitatea și ai încredere că visurile tale se pot îndeplini, în ciuda minții tale oarbe.

Așa cum susțin eu, în contradicție cu curentul popular: 
Visurile devin realitate, dacă muncești zi și noapte. 
De ce este aceasta o abordare contrară curentului? 
Pentru că există vorbitori motivaționali care susțin că nu este necesar să depui un efort considerabil pentru a-ți îndeplini dorințele.

Nu știu dacă omit intenționat realitatea cu care se confruntă cei mai mulți dintre noi, independent de spectrul imaginației, sau pur și simplu cred că sfaturile lor sunt universal valabile. 
O măsură nu se potrivește tuturor și asta-i valabil în nenumărate domenii. 

Subiectele de mai sus (și altele) sunt abordate în detaliu în lucrarea mea, „Afantazia: Minte oarbă – Spectrul imaginației – Vizualizare întreruptă sau fără puteri supranaturale”. Cartea este disponibilă în mediul online, momentan doar în format electronic.
🫂
Sunt recunoscătoare pentru prezența ta pozitivă în lumea mea. 
🕮
Slovă după slovă, te conduc pe un drum caleidoscopic, explorând abisurile minții și sufletului uman. 
Creațiile mele – fie romane, memorii sau cărți de dezvoltare personală și auto-ajutor – sunt expediții eclectice într-un univers interior, dezvăluind complexitatea naturii umane și a relațiilor interpersonale. 
Mesajele mele sunt făclii de motivație și inspirație care luminează și deschid porți spre puterile unice pe care le avem.

Din 2016 până în 2018, am lăsat amprente literare sub pseudonimul Cristina G., dar din 2022, fiecare poveste, reală sau imaginară, pe care o împărtășesc cu iubitorii de lectură, poartă numele meu întreg – Cristina Gherghel.

Când te simți pregătit să te alături călătoriei polivalente, cărțile mele te așteaptă în orice colț al internetului, în format electronic și tipărit.
Ca să îți înlesnesc căutarea, las două linkuri directe către unele dintre platformele de carte pe care sunt găzduite lucrările mele polimorfe: 
Dacă ai avut ocazia de a citi una dintre ele și ți-a plăcut, aș fi profund recunoscătoare dacă ai putea să îți împărtășești gândurile printr-o recenzie pe librăria virtuală de unde ai achiziționat-o sau pe Goodreads.  
Îți mulțumesc. 
🌟🌟🌟🌟🌟
Special pentru creatorii cu visuri mărețe: în cazul în care ai scris o carte ori o colecție de poezii pe care vrei să o publici gratuit, de acasă la orice oră, o poți face chiar în acest moment, apăsând aici: 
Îți doresc mult succes, sperând ca succesul tău să nu depindă niciodată de falimentul altuia. Fii om bun! 🙌
🤍
Disclaimer 
Unele dintre linkurile oferite sunt linkuri de afiliat, ceea ce înseamnă că eu câștig un procent din vânzările generate de aceste linkuri. Dar nu-ți face griji, acest lucru nu te afectează în niciun fel. Promovez doar produse pe care le folosesc sau le-aș folosi personal. 
Pentru detaliile complete, apasă aici
Mulțumesc pentru sprijinul tău și pentru că mă ajuți să-mi câștig existența. Fiecare dintre noi are un preț, dar tu ești neprețuit pentru mine! 

Credit fotografii: Unele sunt ale mele, altele de pe Pixabay sau de pe PngTree. 
coperte carti-fond-albastru
Cristina Gherghel

I am a writer. I am that. I am.

Trimiteți un comentariu

Într-o lume negativă și agresivă, te-ncurajez să-ți exprimi părerile omenoase.

Mai nouă Mai veche